Trump a amenințat că va părăsi NATO din cauza Iranului. Există puține semne că acest lucru se va întâmpla.
Un eventual retragerea din alianță ar necesita discuții cu legislatorii și un proces bine definit, care pare să nu fi început. Președintele Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa de suport din partea aliaților în contextul campaniei militare a SUA în Iran, dar retorica sa nu a fost acompaniată de semne de acțiune concretă.
Diplomații NATO, asistenții din Congres și oficialii din domeniul apărării afirmă că administrația Trump nu a avut discuțiile necesare pentru a părăsi alianța care există de aproape opt decenii. SUA nu a inițiat vreo dezbatere în interiorul NATO, iar conform unor diplomați din cadrul organizației, nu există directive specifice emise cu privire la rolul Washingtonului în cadrul alianței. De asemenea, nu s-a notificat Capitol Hill cu privire la o posibilă retragere, conform unui asistent senior din Senat.
Un oficial din domeniul apărării a declarat: „Nu există dovezi că aceasta este o decizie serioasă.” Trump ar putea, totuși, să facă o anunțare bruscă în timpul unui discurs adresat națiunii, dar chiar și așa, ieșirea din NATO ar fi complicată de obstacole legale, și s-ar confrunta cu o reacție din partea hawk-urilor din Congres care susțin că președintele trebuie să respecte o lege din 2023 ce impune un vot de două treimi în Senat înainte ca SUA să părăsească NATO.
După cum a subliniat unul dintre diplomați, „bluful lui Trump rar se traduce în o ruptură structurală față de NATO. Să nu uităm că alianța servește în continuare interesele strategice de bază ale SUA.” Oameni din rândurile aliaților, care au observat modul în care Trump a utilizat influența americană, se întreabă dacă comentariile sale sunt într-adevăr o tentativă de a obține ajutor în soluționarea blocadei Iraniene din Strâmtoarea Hormuz.
Un diplomat NATO a sugerat că retorica președintelui a fost concepută pentru a „forța o acțiune vizibilă din partea aliaților NATO”, inclusiv ajutor din partea Franței și Marii Britanii în ceea ce privește strâmtoarea. Totuși, un alt oficial a văzut amenințarea lui Trump ca pe „un bluff”, parte dintr-un model mai amplu prin care SUA își intensifică presiunea asupra Europei în perioade de criză.
Recenta retorică a lui Trump a fost extremă chiar și pentru standardele sale obișnuite. Într-un interviu, el a declarat că a fost „niciodată influențat de NATO” și a descris organizația ca fiind „un tigru de hârtie”. După in terviu, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că a avut o „discuție constructivă” cu Trump, ceea ce sugerează că anumite canale de comunicare sunt încă active.
În urma comentariilor lui Trump, a existat o reacție rapidă din partea unor lideri din Congres, inclusiv o declarație bipartizană din partea senatorilor Mitch McConnell și Chris Coons, care au afirmat clar că SUA „vor rămâne” în NATO și au subliniat succesul alianței ca pact de apărare „în istorie”.
Alți legislatori au menționat limitele impuse prin legislația care necesită un vot cu două treimi în Senat sau un act separat al Congresului pentru a retrage SUA din NATO, legislație care a fost co-sponsorizată chiar de către Marco Rubio, actualul Secretar de Stat al lui Trump. Senatorul Chuck Schumer a adăugat pe rețelele de socializare că „Senatul nu va vota pentru a părăsi NATO și a abandona aliații doar pentru că Trump este supărat că nu au fost de acord cu războiul său imprudent”.
Chiar și unii foști oficiali ai administrației Trump sunt confuzi cu privire la încercarea Casei Albe de a forța națiunile NATO să coopereze cu SUA în conflictul cu Israel, după ce au cerut aliaților să-și asume mai multe responsabilități în apărarea Europei. Un fost oficial a menționat că tranziția bruscă de la presiunea de a face mai mult în Europa la o posibilă retragere din proiect ar reprezenta un recul major în obținerea sprijinului dorit.
Unii republicani consideră că o astfel de mișcare ar reprezenta un risc politic grav. Reprezentantul Don Bacon, un susținător al apărării, a afirmat: „Dacă intenționează cu adevărat să ne retragă din NATO, cred că președinția sa nu se va mai recupera niciodată.” El a co-autorizat o legislație pentru a bloca retragerea din NATO.
Există posibilitatea ca Trump să ignore legea și să iasă din NATO fără aprobarea Congresului, așa cum a făcut și cu un tratat în timpul primului său mandat. Președintele a abandonat în 2020 Tratatul Open Skies, care permitea SUA și altor 34 de națiuni să efectueze misiuni de supraveghere nearmate. Totuși, chiar și în absența unei acțiuni din Congres, Trump s-ar putea confrunta cu obstacole legale. Legea impune o interdicție clară asupra ieșirii unilaterale din Tratatul Atlanticului de Nord, ceea ce ar complica poziția administrației SUA în cazul unor eventuale procese legale.
Oficialii europeni își exprimă temerea că Trump ar putea alege o altă cale: să rămână în alianță, dar să submineze NATO prin lipsa de atenție și resurse militare. Aceștia consideră că retorica lui Trump a deja afectat grav funcționarea NATO. „Cu Trump la conducere, NATO nu mai are valoare,” a declarat un oficial german. „Putem avea NATO, dar nu mai avem o alianță funcțională. Așteptăm cu răbdare, dar daunele sunt imense.”
