Publicația Internațională Monetary Fund (IMF) a tras un semnal de alarmă privind impactul războiului U.S.-israelian asupra economiei globale, subliniind că aceasta amenință să agraveze o criză a datoriilor guvernamentale deja existentă. Într-o recentă ediție a Monitorului Fiscal, IMF a exprimat îngrijorări tot mai mari în legătură cu nivelul exorbitant al datoriei publice și cu perspectivele sale de creștere, amplificate de recentele măsuri bugetare extrem de costisitoare adoptate de state pentru a sprijini cetățenii și companiile.
Războiul din Orientul Mijlociu a amplificat presiunea fiscală deja existentă pe un peisaj economic global vulnerabil. Potrivit IMF, datoria publică globală a ajuns la aproape 94% din produsul intern brut ( PIB) anul trecut și se preconizează că va depăși 100% până în 2029, în principal din cauza deficitului enorm înregistrat de Statele Unite, China și Japonia. În special, Statele Unite se confruntă cu un deficit guvernamental general de 7-8% din PIB, în ciuda faptului că economia funcționează aproape la capacitate maximă, fără un plan de consolidare a datoriei în vedere.
Rodrigo Valdés, directorul de Afaceri Fiscale al IMF, a subliniat că este crucial ca Washingtonul să elaboreze un plan credibil de consolidare destinat reducerii deficitului cu 4 puncte procentuale. În același timp, datoria tot mai mare împiedică guvernele să investească în domenii esențiale, cum ar fi sănătatea, educația și pensiile, deoarece o proporție tot mai mare din veniturile fiscale este deviată către plata dobânzilor. Această situație a devenit mai acută de când băncile centrale, precum Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană, au stopat achizițiile masive de obligațiuni care au fost utilizate pentru a susține economia după criza economică din 2008 și pe durata pandemiei de Covid-19. Această schimbare de strategie, determinată de revenirea inflației, înseamnă că investitorii care cumpără datoria guvernamentală cer acum compensații mai mari pentru a acoperi riscurile.
IMF a observat, de asemenea, că unele guverne europene au activat clauze de „evitare” care limitează împrumuturile, ca răspuns la creșterea rapidă a cheltuielilor de apărare. Aceasta va crea dileme din ce în ce mai dificile între prioritățile tradiționale de cheltuieli. Valdés a avertizat că riscurile de criză a datoriilor guvernamentale nu ar trebui ignorate, chiar daca piețele financiare par curente să nu aibă probleme. Statele Unite și Europa devin tot mai dependente de investitori volatili, precum fondurile de hedging, pentru a cumpăra sumele enorme de datorie pe care le împrumută, o situație care contrastează puternic cu țările asiatice care pot conta pe investitori domestici pe termen lung.
IMF a reiterat necesitatea urgentă de a aborda problemele generate de îmbătrânirea populației, având în vedere că nivelurile datoriilor sunt deja ridicate și că ratele în creștere ale dobânzilor forțează guvernele să direcționeze tot mai multe resurse din veniturile fiscale pentru plățile dobânzilor. Organizația a subliniat că angajamentele vag sau aspirante de a îmbunătăți situația fiscală nu mai sunt suficiente, mai ales pentru statele cu cele mai dificile poziții de datorie. IMF îndeamnă Statele Unite să controleze creșterea cheltuielilor pentru Medicare și asigurările sociale, subliniind că Franța, unde guvernele succesive au eșuat în a reformula unul dintre cele mai generoase sisteme de pensii din lume, trebuie să implementeze reforme consistente ale vârstei de pensionare.
De asemenea, IMF a atenționat Finlanda și Portugalia cu privire la necesitatea de a limita creșterea automată a cheltuielilor pentru sănătate și produse farmaceutice, și a subliniat că Belgia nu va putea realiza obiectivele sale ecologice fără a reduce cheltuielile în alte domenii.
