Bruxelles către Big Tech: Adoptă AI-ul sustenabil sau pleacă!
Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat că companiile care doresc să beneficieze de pe urma creșterii tehnologice în domeniul inteligenței artificiale (AI) au voie să opereze în Europa, însă cu condiția să susțină obiectivele de energie, climă și mediu ale Uniunii Europene.
Acesta a subliniat că este esențial ca viitoarele centre de date să prioritizeze sursele de energie regenerabilă și nucleară, în locul combustibililor fosili, și să recicleze căldura excesivă generată de aceste centre pentru a încălzi locuințele și afacerile europenilor.
Creșterea rapidă a cererii pentru centrele de date este alimentată de avansurile în tehnologia AI, însă necesității imense de energie pentru a funcționa și a răci aceste facilități creează o povară semnificativă asupra rețelelor energetice și asupra mediului. Această expansiune a devenit controversată în Europa, unde reglementările ecologice sunt mai stricte decât în Statele Unite sau China.
Jørgensen a declarat că aceste centre nu trebuie să compromită costurile energiei sau emisiile de carbon. “Cred că piața AI din Europa va fi foarte mare”, a afirmat el. “Dar companiile care construiesc centre de date în Europa trebuie să adopte poziția că sustenabilitatea este în avantajul lor.”
Bruxelles se pregătește să dezvăluie un nou pachet de „suveranitate tehnologică” destinat să reducă dependența Europei de furnizorii de tehnologie străini în sectoare precum calculul în cloud, AI și semiconductorii. Conform estimărilor, creșterea rapidă a AI va crește semnificativ cererea de electricitate în Europa în următorul deceniu.
“Ne așteptăm ca în următorul deceniu consumul de energie din centrele de date din Europa să se dubleze, dacă nu chiar mai mult”, a adăugat Jørgensen, subliniind provocările semnificative pe care aceasta le implică.
Comisia Europeană lucrează la un nou sistem de etichetare a sustenabilității pentru centrele de date care va evalua facilitățile în funcție de eficiența energetică, utilizarea apei și recuperarea căldurii reziduale. Totuși, acest proiect a fost deja criticat atât de industrie, cât și de guvernele europene, în special din cauza unor criterii preliminare care par să favorizeze electricitatea regenerabilă, excluzând în același timp energia nucleară.
Jørgensen a refuzat să comenteze direct propunerea, dar a indicat că Comisia ascultă criticile. “Reflectăm întotdeauna neutralitatea tehnologică”, a spus el, subliniind că atât sursele de energie regenerabilă, cât și cele nucleare sunt esențiale pentru tranziția către o energie curată în Europa.
Una dintre principalele sale îngrijorări este utilizarea limitată a căldurii reziduale din servere, care este de multe ori eliberată neutilizată în atmosferă. “Dacă am folosi doar jumătate din căldura reziduală actuală, am putea încălzi 4 milioane de case europene”, a conchis Jørgensen, considerând această situație inacceptabilă.
Întrebat dacă companiile AI ar trebui să contribuie la construirea și finanțarea infrastructurii energetice necesare pentru a alimenta centrele lor de date, Jørgensen a afirmat că această abordare depinde în cele din urmă de guvernele naționale. “Acest lucru va varia de la un stat membru la altul”, a adăugat el, subliniind că acești consumatori mari de energie vor trebui să sprijine tranziția pe care o vizăm.
Comisia dispune în prezent de puține date disponibile privind utilizarea energiei în centrele de date, iar Jørgensen a cerut mai multă transparență. “Au un rol foarte important, iar este în interesul lor să arate cât de bine performează și că pot fi parte a soluției, nu doar o problemă”, a concluzionat el.
