Liderii din întreaga lume reacționează la captura lui Maduro de către SUA
Un nou capitol de tensiuni internaționale s-a deschis în urma unei operațiuni militare nocturne surprinzătoare a Statelor Unite împotriva Venezuelei, operațiune anunțată de președintele Donald Trump, care a dus la capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro și a soției sale. Aceasta acțiune a generat reacții de îngrijorare din partea criticilor administrației Trump, mai ales din partea țărilor din emisfera vestică.
Explozile au zguduit Caracasul, iar președintele Columbiei, Gustavo Petro, un vocal adversar al lui Trump, a reacționat prompt, denunțând bombardamentele și solicitând ca Națiunile Unite să se reunească pentru a discuta situația. În cadrul unei declarații oficiale, Colombia a exprimat o „îngrijorare profundă” și a cerut de-escaladarea conflictului, menționând că își securizează granița cu Venezuela.
Numărul criticilor nu s-a oprit aici. Președintele chilian, Gabriel Boric, care până acum s-a distanțat de alți lideri de stânga în condamnarea abuzurilor de drepturile omului din Venezuela, a afirmat că „criza venezueleană ar trebui să se rezolve prin dialog și suport pentru multilateralism, nu prin violență sau intervenție străină”. Într-o declarație similară, Mexicul a condamnat ferm atacurile, solicitând o revenire la diplomație.
Președintele brazilian, Luiz Inácio Lula da Silva, cunoscut pentru controversele sale cu Trump, a subliniat că atacurile asupra teritoriului venezuelean și captura președintelui „trec o frontieră inacceptabilă”, considerând aceste acte ca fiind o gravă ofensă la adresa suveranității Venezuelei și un precedent extrem de periculos pentru comunitatea internațională.
În contrast, pe de altă parte, președintele Argentinei, Javier Milei, un aliat fervent al lui Trump, a reiterat mantra sa binecunoscută: „să trăiești libertatea, dracului!” subliniind sprijinul său necondiționat pentru acțiunile administrativelor americane.
Operațiunea miraculoasă de captivitate a marcat o escaladare semnificativă a campaniei denumite „maximă presiune” împotriva Venezuelei, având ca scop subminarea sau înlăturarea lui Maduro. Această campanie a inclus zeci de atacuri navale în Marea Caraibelor și un blocaj asupra exporturilor de petrol venezuelene. Aceste atacuri, vizând nave acuzate de transportarea de droguri sau de traficanți, au dus la pierderi drastice de vieți omenești, depășind 100 de morți.
Administrația Trump l-a denunțat constant pe Maduro, numindu-l lider al cartelului cunoscut sub numele de Cartel de Los Soles. În replică, Maduro a respins aceste acuzații, însă administrația a adoptat o poziție tot mai dură, vizând înlăturarea sa.
În mod oficial, Statele Unite nu îl recunosc pe Maduro ca fiind președintele legitim al Venezuelei, având în vedere contextul alegerilor din 2024, despre care opoziția susține că au fost furate de la candidatul său, Edmundo Gonzalez.
Reacțiile internaționale și impactul global
Reacțiile aliaților din afara Americii Latine au fost mai rezervate. Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene, a scris că blocul consideră că Maduro este un „lider ilegitim”, dar a îndemnat la „reținere” și a subliniat necesitatea respectării dreptului internațional. Prim-ministrul spaniol, Pedro Sánchez, a făcut de asemenea apel la respectarea legii internaționale.
Răspunsul mai timid al numeroase lideri din afara regiunii reflectă natura unilaterală a politicilor administrației Trump față de Venezuela, în contextul în care Statele Unite au crescut rapid presiunea economică și politică cu scopul de a-l forța pe Maduro să cedese puterea. Se pare că aliații americani au suspendat anumite schimburi de informații de după bombe, invocând temeri cu privire la legalitatea acțiunilor internaționale.
Oficialii americani și-au justificat operațiunea invocând acuzații că Maduro și cei din jurul său coordonau carteluri care traficau droguri către Statele Unite. Departamentul de Justiție a anunțat că Maduro și soția sa, Cilia Flores, vor face față unor acuzații în districtul sudic din New York.
Cu toate acestea, aceste motive nu au fost suficiente pentru a liniști criticii internaționali și locali ai campaniei de presiune militară, chiar și înainte de operațiunea din weekend. Aceștia au argumentat că Venezuela joacă un rol minor în traficul global de droguri și că atacurile asupra navelor suspectate de trafic afectează civili nevinovați, nu implicați în activitățile ilegale.
Se știa că U.S.A. Adversarii și-au exprimat desigur indignarea cu privire la atacuri, Cuba, un aliat de lungă durată al Venezuelei, condamnându-le aspru. Președintele cubanez, Miguel Díaz-Canel, a denumit atacul o „atac criminal”.
Ministerul de Externe al Chinei a declarat că acțiunile hegemonice ale Statelor Unite „încălcă grav legea internațională, violează suveranitatea Venezuelei și amenință pacea și securitatea în America Latină și Caraibe”, îndemnând administrația să „cease să încalce suveranitatea și securitatea altor țări”.
De asemenea, Ministerul de Externe al Rusiei a reacționat rapid, susținând regimul venezuelean și denunțând acțiunile SUA ca fiind un „act de agresiune armată”, contestând justificările Statelor Unite.
Unul dintre cei mai apropiați consilieri ai președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, a comentat pe rețelele sociale despre „dublul standard observat în timp real”.
Relațiile dintre Rusia și Venezuela constituie un factor complicat în calea campaniei lui Trump împotriva acestei țări sud-americane, oficialii ruși solicitând recent SUA să renunțe la urmărirea unei nave de petrol venezuelene în Caraibe, care a fost subiectul unei urmăriri de câteva zile.
Trinidad și Tobago, care a găzduit-o pe secretarul apărării Pete Hegseth anul trecut, a afirmat că nu au fost implicați în operațiune și că mențin „relații pașnice” cu Venezuela. De asemenea, Venezuela nu este singura țară care a fost criticată și amenințată subiecte de atac din partea administrației Trump. Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a amenințat recent Iranul, susținând că Statele Unite sunt „prinse și pregătite” să intervină dacă țara își va reprima protestatarii.
„Ceea ce este important este concentrarea asupra momentului în care un inamic încearcă să impună guvernului sau națiunii tale, prin afirmații false, trebuie să reziste ferm acelui inamic”, a scris liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, subliniind că țara sa nu va ceda presiunilor externe.
Contribuții la acest reportaj au fost aduse de Gregory Svirnovskiy.
Sursa: www.politico.com/news/2026/01/03/maduro-captured-world-reaction-00709580
