Publicația Politico a anunțat că Comisia Europeană plănuiește să implementeze măsuri noi de securitate cu privire la accesul companiilor străine, în special cele chineze, la fondurile publice europene. Această decizie va fi detaliată în martie, având ca scop restricționarea accesului firmelor din China la contractele publice, atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în afaceri externe.
În contextul tensiunilor geopolitice și economice crescânde cu Statele Unite și China, Bruxelles își propune să acorde prioritate companiilor europene față de competitorii externi. Noile reglementări vor fi aplicabile în cadrul bugetului de 1,8 trilioane de euro, care va intra în vigoare în 2028. Aceste măsuri vizează, de asemenea, limitarea influenței chineze în Europa, într-o mișcare care se aliniază cu o propunere inițiată de Comisarul pentru Industrie, Stéphane Séjourné, pentru a reduce investițiile chineze și a obliga companiile străine să colaboreze cu firme locale pentru a revitaliza sectoarele industriale ale UE.
Franța, prin vocea ministrului de Finanțe Roland Lescure, susține această inițiativă, având în vedere că alte mari puteri — precum Statele Unite și China — implementează deja politici de protecție națională. Însă, criticii avertizează că atâta timp cât UE adaugă prea multe condiții accesibilității fondurilor, ar putea rezulta în creșterea costurilor și posibile represalii comerciale, afectând în special țările mai sărace care depind de fondurile de dezvoltare ale blocului.
Un grup de comisari europeni, în frunte cu Piotr Serafin, Valdis Dombrovkis și Maroš Šefčovič, se va reuni pe 18 februarie pentru a discuta aceste reguli bugetare. Acești oficiali au subliniat că este esențial să existe o legătură între prioritățile strategice ale Uniunii și modul în care sunt cheltuiți banii.
În cadrul acestor noi reglementări, Comisia va defini cerințele de securitate pentru anumite contracte publice, ceea ce ar putea restricționa, de exemplu, companiile chineze în procesele de producție a invertoarelor pentru panouri solare, iar restricțiile se vor extinde și asupra proiectelor finanțate de Banca Europeană de Investiții. Totuși, Bruxelles nu va identifica țările specifice care vor fi excluse de la fondurile europene.
Așadar, odată cu reformele planificate, accesul companiilor externe va fi limitat la Fondul European pentru Competitivitate, estimat la 410 miliarde de euro, și la Fondul Global Europa, de 200 de miliarde de euro, destinat ajutoarelor pentru țările în dezvoltare. Deși Franța se arată favorabilă față de noile reglementări anticipate, se preconizează că acest demers va întâmpina opoziția unor state din nordul Europei.
Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Olanda și Suedia au transmis o scrisoare comună în care avertizează că prioritatea acordată produselor și serviciilor europene „riscă să anuleze eforturile de simplificare, să îngreuneze accesul companiilor la tehnologii de vârf și să afecteze investițiile în UE”.
