Summit-ul UE: Europa încă nu vrea să plătească pentru salvarea Ucrainei
La un summit UE desfășurat recent la Bruxelles, liderii europeni au convenit să împrumute 90 de miliarde de euro pentru a menține Ucraina pe linia de plutire în următorii doi ani. Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, a adus în discuție o alegere crucială: „Fie bani acum, fie sânge mai târziu. Și nu vorbesc doar despre Ucraina, ci și despre Europa.” Această afirmație subliniază urgența situației din Ucraina și impactul pe care conflictul îl are asupra securității întregului continent european.
Strategia lui Tusk, care poate fi considerată brutală, ilustrează conflictul central din dezbaterile UE: cât de mult sunt dispuse statele membre să contribuie pentru a-și salva nu doar vecinul, ci și propriile lor interese. Summitul a demonstrat că, deși unele țări nordice au fost generazoare în sprijinul financiar, majoritatea europenilor nu înțeleg necesitatea de a investi resurse semnificative pentru apărarea Ucrainei.
Un acord cu reticențe
Într-o noapte ploioasă de joi, liderii UE au ajuns la un acord, după luni de negocieri intense și controversate. Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat cu mândrie: „Ne-am angajat, am livrat.” Cu toate acestea, realitatea este că blocul european este profund divizat în privința cine și cât ar trebui să plătească. Majoritatea se îndreaptă spre a dori ca altcineva să suporte costurile.
Aceasta a condus la o soluție de compromis care implică împrumuturi comune, garantate de bugetul UE, care este, la rândul său, alimentat de contribuțiile statelor membre. Totuși, nu este deloc clar dacă activele rusești înghețate vor fi folosite vreodată pentru a rambursa acest împrumut, așa cum s-a sugerat inițial de unii lideri, inclusiv cancelarul german Friedrich Merz și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Impactul strângerii de fonduri asupra Ucrainei
Potrivit FMI, Ucraina se confruntă cu un deficit de finanțare de 72 de miliarde de euro pentru anul următor. „Nu există acte mai importante de apărare europeană decât sprijinirea apărării Ucrainei,” a subliniat von der Leyen înainte de summit, însă argumentul ei nu a convins pe toată lumea din Uniune. Analizând datele, se observă o scădere a ajutoarelor din partea țărilor europene, cu așteptări ca asistența în 2025 să ajungă la cel mai scăzut nivel din 2022 încoace.
Diviziunile de contribuții sunt tot mai evidente; de exemplu, Franța, Germania și Regatul Unit au crescut semnificativ sprijinul, în timp ce țările nordice ca Suedia, Norvegia și Danemarca continuă să irosească proiecții financiare considerabile. Pe de altă parte, Italia și Spania au oferit sume neglijabile, ceea ce a generat tensiuni și neînțelegeri în rândul membrilor UE.
Dezinteresul crescând pentru sprijinul Ucrainei
Într-un tablou îngrijorător, un sondaj recent a arătat că cetățenii din țările europene mari devin din ce în ce mai apatici față de sprijinul pentru Ucraina. În Germania, 45% dintre respondenți au exprimat dorința de a reduce ajutoarele financiare pentru Ucraina, în timp ce doar 20% doresc să le crească, iar în Franța, procentul este similar cu 37% care ar da mai puțin.
Această divizare sugerează că, while unele națiuni sunt dispuse să împărtășească povara, alte state și cetățenii lor devin din ce în ce mai obosiți de cheltuieli percepute ca interminabile. Confruntarea între natiunile nordice care sunt deja extenuate de cheltuielile substanțiale și cele din sud care minimizează contribuțiile este doar un aspect al haosului din cadrul UE.
Pe scurt, deși Uniunea Europeană reprezintă teoretic o putere economică semnificativă, realitatea de zi cu zi a acestui summit a demonstrat vulnerabilitățile interne și disensiunile profunde care amenință eficiența blocului în a răspunde provocărilor externe. Implicațiile acestor decizii vor influența nu doar viitorul Ucrainei, ci și stabilitatea și unitatea Europei ca întreg.
Sursa: www.politico.eu/article/europe-still-doesnt-want-to-pay-to-save-ukraine-european-council/
