Avertismentul Ministrului de Externe Suedez privind Sprijinul pentru Ucraina
Maria Malmer Stenergård, Ministrul de Externe al Suediei, a subliniat recent că țările nordice nu pot continua să suporte o parte disproporționată din povara ajutorului acordat Ucrainei. Într-o declarație făcută în fața colegilor săi miniștri de externe la Bruxelles, Stenergård a afirmat: „Câteva țări își asumă aproape întreaga povară. Aceasta nu este corect și nu este sustenabil pe termen lung.”
O statistică alarmantă susține afirmația acesteia: țările nordice, cu o populație de sub 30 de milioane de oameni, au contribuit cu un sfert din sprijinul militar pe care țările NATO, cu aproape 1 miliard de locuitori, l-au oferit Ucrainei în acest an. Este o realitate frustrantă pentru Suedia și vecinii săi care se întreabă de ce altele nu îndeplinesc obligațiile asumate.
Contribuții inegale la efortul de sprijinire a Ucrainei
Stenergård a explicat că Danemarca a alocat peste 10 miliarde de euro Ucrainei de la începutul invaziei ruse în 2022, ceea ce reprezintă aproape 3% din PIB-ul său. În contrast, Spania a oferit doar 1,48 miliarde de euro, adică mai puțin de 0,2% din PIB-ul său, conform datelor furnizate de Kiel Institute, o instituție de cercetare care monitorizează contribuțiile.
În ansamblu, țările nordice și baltice sunt pe primul loc în ceea ce privește contribuțiile exprimate ca procent din PIB, dar țări precum Olanda, Regatul Unit, Germania, Polonia și Franța oferă, de asemenea, asistență semnificativă, deși la o proporție mai mică din PIB-ul lor.
Apel la responsabilitate din partea liderilor europeni
Stenergård a cerut ca liderii care susțin Ucraina în cuvânt să și susțină această poziție cu acțiuni financiare concrete. „Dacă alegi să vorbești în fața alegătorilor tăi despre cum Ucraina luptă nu doar pentru libertatea ei, ci și pentru a noastră, atunci trebuie să ajuti această națiune,” a subliniat ea. Ucraina se confruntă cu o criză bugetară care va deveni acută începând de anul viitor, ceea ce face necesară o soluție urgentă în cadrul întâlnirii viitoare a liderilor europeni din decembrie.
Comisia Europeană a circulat un document în această săptămână propunând trei opțiuni pentru sprijinul oferit Ucrainei: două opțiuni implică contribuții sporite din partea țărilor europene, iar a treia sugerează utilizarea unor aproximativ 170 de miliarde de euro din activele rusești înghețate în Belgia. Aceasta din urmă a fost considerată cea mai credibilă opțiune de către ministrul suedez.
Probleme cu activele rusești înghețate și nevoia de echitate
Stenergård a adăugat că Belgia nu ar trebui să suporte singură riscurile asociate cu utilizarea acestor active, propunând posibilitatea de a obține garanții financiare, fie din bugetul UE, fie prin contribuții bilaterale. „Trebuie să asigurăm o repartizare corectă și echitabilă a poverii în acest sens”, a admis ea.
Ministrul a adus în discuție și contextul economic complicat, subliniind că UE a cheltuit mai mulți bani pe importurile de produse energetice din Rusia de la începutul războiului decât pe ajutoarele destinate Ucrainei. Aceasta subliniază urgența deciziilor ce trebuie luate pentru a-i asigura Ucrainei resursele necesare supraviețuirii.
Finalmente, ea a respins zvonurile conform cărora Statele Unite și Rusia ar fi ajuns la un acord de încetare a focului, insistând că astfel de informații eronatesc atenția internațională de la realitățile crude ale conflictului.
Stenergård a insistat asupra importanței menținerii presiunii asupra Rusiei și a intensificării sprijinului pentru Ucraina, pentru a îmbunătăți șansele de a ajunge la o posibilă încetare a ostilităților, cerând contemporanilor săi să intensifice măsurile împotriva flotei fantomă utilizate de Rusia pentru a ocoli sancțiunile.
