Guvernul Francez Supraviețuiește Voturilor de Nepreț
Guvernul francez a reușit să respingă două voturi de neîncredere privind planurile sale fiscale, ceea ce îl aduce mai aproape de adoptarea unui buget de stat adecvat pentru anul 2026. Votul de neîncredere inițiat de partidul de extremă stângă France Unbowed a fost susținut de 269 de parlamentari, însă s-a aflat cu 19 voturi sub pragul necesar pentru a fi aprobat. Pe de altă parte, versiunea propusă de partidul de extremă dreapta National Rally a reușit să obțină doar 142 de voturi în favoarea sa.
Aceste două formațiuni politice au încercat să întrerupă activitatea guvernului condus de prim-ministrul Sébastien Lecornu, pe fondul deciziei acestuia de a utiliza o portiță constituțională pentru a trece bugetul Franței pentru anul 2026, având în vedere că legislatorii nu au reușit să aprobe un buget până la sfârșitul anului 2025.
Folosind Articolul 49.3 din Constituție, guvernul are capacitatea de a împinge legislația prin parlament fără a solicita un vot, dar această abordare permite, de asemenea, opoziției să depună un vot de neîncredere. Lecornu a declanșat această măsură pentru a permite adoptarea părții bugetare ce vizează majorarea veniturilor și se preconizează că va apela la ea din nou pentru a trece partea finală a bugetului, referitoare la cheltuielile guvernamentale.
Se anticipa că Lecornu va reuși să își păstreze poziția, deoarece partidele de pe extrema politică nu dispun de un număr suficient de legislatori pentru a provoca căderea guvernului. Socialiștii, care au avut un rol cheie în perioada de mandat a prim-ministrului, nu au încercat să răstoarne guvernul, după ce Lecornu le-a făcut diverse concesii bugetare de ultim moment.
Franța se confruntă cu presiuni din partea piețelor financiare și a instituțiilor internaționale pentru a reduce deficitul bugetar, care s-a situat la 5,4% din PIB anul trecut, și datoria națională, prognozată să ajungă la 118,2% din PIB în 2026, conform estimărilor guvernului.
În ciuda dificultăților, parlamentul, încheind pentru al doilea an consecutiv fără a putea crea un buget de stat independent, chiar dacă Lecornu a promis că va facilita căutarea unui consens. Totuși, au reușit să ajungă la un acord privind finanțarea sistemului de asigurări sociale din țară.
Fără un plan adecvat, legislatorii au fost nevoiți să extindă bugetul din 2025 în noul an, până când s-au putut finaliza planurile fiscale. Lecornu a declarat săptămâna trecută că va folosi Articolul 49.3 pentru a impune un buget, neavând în vedere această opțiune în octombrie.
Bugetul pentru 2026, care va fi adoptat, este prevăzut să genereze un deficit de 5% din PIB și este supus unei proceduri de deficit excesiv din partea Comisiei Europene. Parisul și-a asumat angajamentul de a reduce acest deficit sub 3% din PIB, conform cerințelor Uniunii Europene, până în anul 2029.
