Uniunea Europeană acuzată de risipă de 20 de miliarde de euro în projecții de inteligență artificială
Uniunea Europeană (UE) se confruntă cu critici severe în legătură cu planul său de a construi mari hub-uri de calcul pentru inteligență artificială, plan ce se ridică la suma de 20 de miliarde de euro. Aceste hub-uri sunt menționate ca o reacție la eforturile ambițioase ale Statelor Unite de a spori puterea de calcul necesară pentru dezvoltarea modelelor avansate de AI.
Proiectul, anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu peste un an în urmă, urmează să fie oficializat în această primăvară. Totuși, atât legislatori, cât și experți contestă necesitatea acestor facility-uri masive, subliniind că UE riscă să investească 20 de miliarde de euro într-un demers care ar putea să nu contribuie la competitivitatea față de SUA și China.
Criticii susțin că, în ciuda dorinței de a promova un avans tehnologic, un plan de putere de calcul ineficient ar putea amplifica decalajul deja existent între UE și restul lumii, în special în fața proiectelor impresionante, precum centrul de date Stargate al OpenAI, evaluat la 500 de miliarde de dolari.
Germanul Sergey Lagodinsky, membru al Parlamentului European, a ridicat întrebări legate de viabilitatea unei astfel de investiții, afirmând: „Nimeni nu a putut să-mi explice care este modelul de afaceri pe care îl planifică cu aceste gigafabrici”. Această frustrare reflectă o lipsă de claritate în legătură cu utilizarea efectivă a resurselor disponibile din aceste investiții de mari dimensiuni.
Gigafabrici și cererea incertă
Comisia Europeană justifică proiectul spunând că Europa are nevoie de putere de calcul pentru a nu depinde prea mult de alte continente. Un purtător de cuvânt al Comisiei a subliniat că planul nu se referă doar la puterea de calcul brută, ci și la independența digitală a Europei.
Până acum, Comisia a inițiat un angajament de a construi 19 supercomputere dedicate AI în 16 țări, cunoscute sub denumirea de Fabriqo AI. De asemenea, Ursula von der Leyen a anunțat planurile de a dezvolta între patru și cinci facility-uri de tip mega, fiecare având capacitatea de a funcționa cu 100.000 de unități de procesare grafică (GPU).
Cu toate acestea, întrebările persistă cu privire la cine va beneficia de aceste facility-uri, având în vedere că majoritatea companiilor din Europa nu sunt în măsură să dezvolte modele AI ce necesită o astfel de putere de procesare. Nicoleta Kyosovska, asistent de cercetare la un think tank din Bruxelles, a menționat: „Nu avem atâtea companii AI, avem doar Mistral.”
Mistral și alte provocări ale UE
Compania franceză Mistral nu a așteptat finalizarea gigafabricilor pentru a-și dezvolta propria infrastructură, investind 1,2 miliarde de euro în centre de date în Suedia, dar și strângând 830 de milioane de dolari pentru o nouă ședință de procesare de aproape 14.000 de GPU-uri lângă Paris.
Polemica continuă cu accent pe faptul că, în ciuda planurilor ambițioase, Europa s-ar putea confrunta cu o dependență sporită de tehnologia americană, având în vedere monopolul Nvidiei pe piața GPU-urilor. Un grup de parlamentari europeni a avertizat Comisia cu privire la concentrarea puterii de calcul și a solicitat clarificări despre cum intenționează Comisia să reducă dependențele strategice ale Europei.
În concluzie, există un sentiment general că planul UE de 20 de miliarde de euro ar putea fi insuficient pentru a contrabalansa forțele în expansiune din SUA și China. Comparativ cu investițiile masive efectuate de giganți precum OpenAI și Anthropic, analiza arată că Europa se află într-o cursă de încetinire pe care trebuie să o reevalueze cu grijă.
