Veggie-burgerii rămân, dar steak-urile cultivate nu au voie la nume de carne
Negociatorii europeni au ajuns la un compromis care permite comercializarea burgerilor vegetali și cârnaților vegani în supermarket-urile din Europa. Totuși, termenii precum „steak” sau „bacon” vor fi restricționați exclusiv pentru produsele din carne de animale, inclusiv cele crescute în laborator.
Această decizie provine după o inițiativă controversată a unui membru al Parlamentului European (MEP) de a interzice utilizarea de denumiri asociate cărnii pentru alternativele vegetariene, ceea ce a generat tensiuni politice pe un subiect tehnic referitor la agricultura. După luni de dezbateri, negociatorii au agreat reguli noi care interzic produselor vegetariene utilizarea unor termeni precum „pui”, „coaste”, „bacon”, „file de vită”, „ficat” și „steak”. Această înțelegere trebuie însă aprobată oficial de Parlamentul European și de capitalele membre ale Uniunii Europene.
Conflictul a scos la iveală o divizare profundă în politicile alimentare de la Bruxelles. Grupurile de consumatori au criticat lista extinsă de termeni interziși, considerând că aceasta nu ajută consumatorii care doresc să facă alegeri sănătoase. „Consumatorii vor să mănânce mai sănătos și au nevoie de opțiuni convenabile și accesibile,” a declarat directorul BEUC, Agustín Reyna, subliniind că denumirile legate de carne fac mai ușoară integrarea acestor opțiuni în diete și că noile reguli vor genera confuzie, fiind astfel inutile.
Pentru legislatorii pro-agricultori de centru-dreapta, protejarea terminologiei cărnii a devenit un simbol de sprijin pentru producătorii de animale, care se confruntă cu pierderi financiare și oboseală legislativă. Aceștia s-au prezentat ca apărători împotriva tendințelor cosmopolite care favorizează proteine alternative.
Pe de altă parte, verzii și liberii au respins dezbaterea ca fiind teatrul politic destinat constituențelor agricole, argumentând că aceasta distrage atenția de la provocările structurale din lanțul alimentar și intră în conflict cu retorica competitivității de la Bruxelles.
Céline Imart, MEP-ul francez care a avansat interdicția terminologiei, a salutat rezultatul ca pe o „victorie indiscutabilă pentru fermierii noștri.” Aceasta a afirmat că acordul „recunoaște valoarea muncii agricultorilor și protejează produsele lor, care sunt rezultatul unei expertize unice, împotriva unei forme de concurență neloială.”
Această mișcare maternă nu este apreciată de toți, unii legislatori considerând că aceasta împinge Europa în direcția greșită, limitând un sector în dezvoltare. Anna Strolenberg, negociator parlamentar din partea Verzilor, a subliniat că este absurd să reglementăm denumirea produselor care nu sunt nici măcar disponibile pe piața europeană, transmițând astfel un semnal negativ către inovațiile biotehnologice în Europa.
Compromisul a fost realizat după luni de negocieri între Parlamentul European, Consiliu și Comisie, cu scopul de a aduce modificări la legislația Organizației Comune a Pieței. Acest demers a fost inițiat în urma protestelor din rândul fermierilor, dorindu-se îmbunătățirea condiției lor în lanțul agro-alimentar.
Această propunere a fost extinsă de Imart pentru a include o listă de termeni cărnoși care ar fi interziși pentru produsele vegetariene, ceea ce a condus la dezbateri aprinse, pe măsură ce capitalele încercau să ajungă la un consens asupra liniilor roșii comune. În final, negociatorii s-au bazat pe o listă propusă anterior de Comisie pentru o schimbare viitoare a CMO din 2028, utilizând termeni care fac referire la tipuri specifice de carne.
