5 momente în care Jocurile Olimpice de Iarnă au devenit extrem de politice

de E Cristina

Publicația POLITICO ilustrează cum Jocurile Olimpice de Iarnă nu sunt doar competiții sportive, ci și arena în care se desfășoară confruntări politice de amploare, alianțe strategice și crize diplomatice. În acest context, Andrew Bertoli, profesor asistent la IE din Madrid, subliniază natura politică a acestor evenimente, afirmând că olimpismele oferă o platformă pentru națiuni în căutarea prestigiului și a puterii soft.

Primul exemplu istoric relevant este reprezentat de jocurile din 1980, când rivalitatea între Statele Unite și Uniunea Sovietică a atins apogeul. În timp ce SUA a decis să boicoteze Jocurile Olimpice de Vară din Moscova în semn de protest față de invazia sovietică în Afganistan, la Jocurile Olimpice de Iarnă din Lake Placid, echipa americană de hochei a obținut o victorie simbolică împotriva echipei sovietice, întărind moralul național într-o perioadă de anxietate geopolitică.

Un alt incident semnificativ a fost invazia Crimeei de către Rusia în 2014, la doar câteva zile după terminarea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Sochi. Această acțiune a fost justificată de situația politică din Ucraina, unde protestele pentru democrație și integrarea europeană culminau. Imediat după încheierea jocurilor, Rusia a avut un comportament agresiv, ocupând peninsula ucraineană.

În 2022, ocazia a fost marcată de noul conflict din Ucraina, cu Vladimir Putin prezent la ceremonia de deschidere a Jocurilor de la Beijing. La patru zile după încheierea jocurilor, a lansat o invazie, fiind suspectat că a coordonat atacul cu Beijing, lucru negat de oficialii chinezi.

Un moment emoționant din istoria recentă a Jocurilor Olimpice de Iarnă a fost reprezentat de echipa unită din Coreea în timpul jocurilor de la Pyeongchang din 2018. Lângă o situație tensionată, cu teste de rachete din partea Coreii de Nord, dictatorul Kim Jong Un a anunțat o deschidere la participarea sportivilor nord-coreeni, culminând cu o ceremonie de deschidere comună.

Un alt episod de tristă amintire este jocul din 1936, unde Germania nazistă a organizat Jocurile Olimpice de Iarnă la Garmisch-Partenkirchen, folosindu-le ca platformă pentru a-și răspândi propaganda și a-și restabili imaginea internațională, înainte de a lansa ofensivele ce au dus la cel de-al Doilea Război Mondial.

Aceste exemple demonstrează cum Jocurile Olimpice sunt, în mod repetat, interconectate cu politicile internaționale și cum sportul devine un vehicul pentru mesaje mai mari decât competiția în sine.

S-ar putea sa iti placa