Președintele Nicușor Dan anunță referendum în justiție: Reacții și controverse
Pe data de 21 decembrie 2025, președintele Capitalei, Nicușor Dan, a declarat public intenția de a organiza un referendum între magistrați, având ca scop determinarea dacă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) acționează în interes public sau dacă servește doar intereselor unui grup restrâns din cadrul sistemului judiciar. Această decizie a stârnit un val de critici, fiind considerată o tentativă de ingerință în justiție, conform viziunilor unor experți din domeniu.
Fostul judecător al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a fost vocal în criticile sale, subliniind că referendumul propus de Dan nu este conform cu legislația română. Potrivit acestuia, Constituția prevede clar două tipuri de referendumuri: cele naționale, care pot fi convocate de președinte în urma consultării Parlamentului, și cele locale, organizate la nivelul UAT-urilor. Din păcate, a concluzionat Zegrean, ceea ce încearcă Nicușor Dan nu se încadrează legal în niciuna dintre aceste categorie.
Întâlnirea cu magistrații: în afara legii?
Conform afirmațiilor lui Zegrean, întâlnirea pe care Nicușor Dan intenționează să o aibă cu magistrații se va desfășura în afara cadrului legal. El a explicat că, deși președintele are dreptul de a participa la ședințele CSM, Nicușor Dan nu a fost implicat în nicio sesiune oficială a acestui organism, acolo unde s-ar putea exprima în mod formal viziunile sale.
În plus, Zegrean a subliniat că revocarea membrilor CSM, așa cum își dorește Dan, se dovedește a fi o procedură extrem de complexă și de lungă durată, fără o cale rapidă de acțiune. Chiar dacă actualul președinte ar opta pentru un pachet legislativ orientat pe revocarea lor, el ar trebui să depășească numeroase obstacole legale pentru a putea implementa ce își dorește.
Critica legată de ingerința politică
Criticile nu s-au limitat doar la expertiza legala, ci și la temerile referitoare la ingerința politică. În opinia lui Zegrean, acțiunile lui Nicușor Dan, ca politician, nu sunt compatibile cu obligațiile președintelui, care are un set de prerogative foarte clar definitive în Constituție, iar depășirea acestora ar putea crea un precedent periculos pentru statul de drept.
Referitor la scopul referendumului, președintele a afirmat că, în cazul în care majoritatea magistraților vor decide că CSM acționează în interes public, el va continua să colaboreze cu acest organism, în timp ce, dacă răspunsul va fi negativ, ar putea solicita o reorganizare rapidă a CSM. Această abordare stârnește îngrijorări asupra impactului pe care o asemenea decizie ar putea să îl aibă asupra independenței justiției în România.
Concluzia și implicațiile viitoare ale referendumului
Nici reacția CSM-ului nu a întârziat să apară, acesta exprimându-și determinarea de a nu tolera nicio formă de ingerință în activitatea sa, fie ea directă sau indirectă. Este evident că provocarea adusă de Nicușor Dan referitor la referendum deschide o discuție crucială în societatea românească, privind viitorul justiției și al instituțiilor statului.
O întrebare deschisă rămâne: cum va răspunde și cum va naviga societatea românească prin aceste provocări legale și etice, având ca fundal o continuitate a tensiunilor politice și sociale?
