CĂLIN GEORGESCU, LA TRIBUNAL: „SISTEMUL ÎNCEARCĂ SĂ MĂ DOBOARE”
Pe 2 februarie 2026, Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidenţiale, s-a prezentat la Tribunalul Bucureşti pentru a contesta decizia de a începe judecarea pe fond în dosarul în care este acuzat de propagandă legionară. În faţa mulţimii de susţinători care l-au întâmpinat la ieşirea din tribunal, Georgescu a accentuat că lupta sa nu este în van, afirmând că preferă să fie „o zi lup, decât o viaţă jigodie”.
„Dreptatea este, fără îndoială, un ideal agreat de noi toţi. Numai o Justiţie adevărată îl poate transforma în realitate. Sistemul încearcă să mă doboare, dar trebuie să ne amintim că unele succese sunt doar temporare. Nicolae Iorga a spus: ‘Sunt succese care te înjosesc și înfrângeri care te înalţă’. Eu cred că oamenii fericiţi nu-şi pierd timpul rănindu-i pe alţii – răul provine de la cei nefericiţi, frustraţi şi invidioşi, care fac parte din clasa politică. (…) Mesajul meu este clar: Nu cedez. Mă puteţi judeca, dar eu nu vreau să-l supăr pe Dumnezeu. Iar mai presus de toate, prefer o zi lup, decât o viaţă jigodie”, a declarat Călin Georgescu, stârnind aplauze din partea susţinătorilor săi.
Acesta a fost trimis în judecată de către Parchetul General pe 2 iulie 2025, fiind acuzat de promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război, precum şi de promovarea ideilor fasciste şi legionare. Procesul, aflat în cameră preliminară, a primit undă verde pentru a începe judecarea pe fond pe 9 decembrie 2025, după ce judecătorii au confirmat legalitatea probelor adunate de procurori.
Conform rechizitoriului, Georgescu a promovat în mod repetat, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, idei fasciste şi legionare inclusiv prin: mobilizarea naţiunii pentru o regenerare naţională sub un lider autoritar, glorificarea trecutului istoric, ultranaţionalism populist bazat pe ideologia creştin-ortodoxă, şi cultul mareşalului Ion Antonescu, condamnat pentru crime de război. Toate acestea au fost exprimate prin declaraţii, interviuri şi postări pe reţelele sociale, ceea ce a dus la o tentativă de revitalizare a legionarismului.
Parchetul susţine că Georgescu a făcut afirmaţii laudative la adresa unor figuri istorice controversate, îndemnând la o normalizare a percepţiei asupra legionarismului, ceea ce contravine principiilor unei societăţi democratice. Aceste aspecte accentuează provocările cu care se confruntă justiţia română în raport cu ideologiile extremiste, ridicând întrebări despre responsabilitatea faţă de trecut și viitor. În concluzie, procesul lui Călin Georgescu nu este doar un caz individual, ci un indicator al unei teme mai largi ce vizează extremismul și justiţia în România contemporană.
