Un mogul de dreapta declanșează o bătălie culturală în cinematografia franceză
În cadrul festivalului de film de la Cannes, a existat o tradiție bine-cunoscută: atunci când luminile se sting, publicul aplaudă și aclamează când apar logo-urile producătorilor și distribuitorilor preferați. Însă anul acesta, situația a luat o întorsătură neașteptată. De fiecare dată când logo-ul Canal+, compania deținută de mogulul de dreapta Vincent Bolloré, apărea pe ecran, publicul reacționa cu urlete de dezaprobat. Aceasta a fost o manifestare a războiului cultural acerb care a atins inima industriei cinematografice și de televiziune din Franța.
Canal+ se mândrește cu statutul de cel mai mare finanțator privat al cinematografiei franceze și a fost mult timp perceput ca un adăpost în imperiul mediatic al lui Bolloré, având parte de izolarea de politicile acestuia. Totuși, luna aceasta, lucrurile s-au schimbat dramatic. Maxime Saada, managerul său de top, a amenințat că va include pe o listă neagră 600 de artiști care au semnat o petiție prin care avertizau asupra dependenței excesive a cinematografiei franceze de Bolloré, pe care îl consideră o persoană de extremă dreapta. Această reacție a fost declanșată de temerile legate de preluarea UGC, o companie care gestionează sute de cinematografe în Franța și Belgia.
Printre cei vizați de această amenințare s-au numărat actrița câștigătoare a premiului Oscar, Juliette Binoche, și alți artiști care au concurat la Cannes, inclusiv actorul Swann Arlaud, cunoscut pentru rolul său într-un film despre regimul colaborationist Vichy din al Doilea Război Mondial, și regizorul Arthur Harari. Ca reacție, 2.000 de membri din industria filmului au aderat la petiția anti-Bolloré, semnând-o pentru a-și exprima îngrijorarea legată de influența sa crescândă.
Controversa de la Cannes a generat reacții politice variate, cu partidele de stânga acuzând Canal+ de cenzură, în timp ce politicienii de dreapta au apărat reacția companiei. Liderul de stânga Jean-Luc Mélenchon a condamnat acțiunile lui Bolloré, caracterizându-le ca inacceptabile pentru un miliardar care amenință artiștii. De asemenea, liderul socialiștilor, Olivier Faure, a subliniat că acest incident ilustrează aversiunea extremii drepte față de libertate și creativitate.
În contrast, ministrul culturii, Catherine Pégard, a exprimat regret că reacția Canal+ a fost “disproporționată”, în mod evident față de preocupările întemeiate ale artiștilor. Primarul conservator al Cannes, David Lisnard, a numit artiștii “masochiști” pentru că atacă “mâna care îi hrănește”.
Deși Canal+ nu a comentat oficial despre incident, fiul lui Bolloré, Cyrille, președintele grupului Bolloré, a minimizat temerile, afirmând că nu există un proiect politic asociat canalului. Însă, situația a evidențiat interdependența profundă dintre cinematografia franceză și Canal+, care a finanțat șapte dintre cele nouă filme premiate la Cannes în acest an, inclusiv prestigiosul Palme d’Or.
Pe măsură ce imperiul lui Bolloré continuă să se extindă, acoperind televiziuni, ziare de prestigiu și case de editură, mulți în industria cinematografică se tem că, dacă extrema dreaptă ar câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor, efectele negative asupra cinematografiei din Franța ar fi catastrofale.
Încheind, este evident că amenințările venite din partea Canal+ nu sunt doar simple vorbe, iar viitorul cinematografiei franceze depinde de direcția în care se va îndrepta acest conglomerat mediatic sub conducerea lui Bolloré.
