KOSOVO SE ÎNDREAPTĂ SPRE ALEGERI ANTICIPATE DUPĂ LUNGI PERIOADE DE IMPAS POLITIC
Kosovo străbate un moment crucial, având în vedere că partidele politice nu au reușit să ajungă la un consens pentru formarea unei majorități guvernamentale, ceea ce a dus la dizolvarea parlamentului. Aceasta situație a forcțat președintele Vjosa Osmani să convoace alegeri anticipate, programate pentru data de 28 decembrie.
De la proclamarea independenței față de Serbia în 2008, Kosovo se pregătește să revină la urne pentru a șaptea oară. În ultimele nouă luni, negocierile între diferitele formațiuni politice s-au intensificat, dar din păcate nu au reușit să frângă cordonul legislativ, ajungând la un blocaj fără precedent. Acest impas a devenit evident după ce niciuna dintre partide nu a reușit să formeze un guvern până la termenul limită din 19 noiembrie, stipulat de Constituție.
Așa cum a subliniat ministrul adjunct de externe, Liza Gashi, o persoană reprezentativă a Partidului „Auto-determinare” (VV), opoziția a ales obstructia în locul responsabilității, împiedicând astfel progresele necesare pentru Kosovo. În această situație complexă, prim-ministrul Albin Kurti, care a obținut cele mai multe voturi în alegerile parlamentare anterioare, a propus să cedeze conducerea către colegul său Glauk Konjufca, actualul speaker al Adunării, oferindu-se el însuși rolul de viceprim-ministru și ministru de externe. Această manevră a avut loc după eșecul lui Kurti de a forma un guvern pe 26 octombrie.
Într-o ultimă încercare de a evita criza politică, președintele Osmani i-a acordat lui Konjufca mandatul de a propune un cabinet. Însă, din păcate, propunerea sa a primit doar 56 de voturi în cele 120 de locuri ale Adunării, iar aceasta este departe de a îndeplini majoritatea de 61 de voturi necesare.
În contextul actual, Kosovo a solicitat aderarea la Uniunea Europeană în 2022, dar până în prezent, statutul său rămâne cel de candidat potențial. Cinci state membre ale UE încă nu recunosc independența Kosovo, iar dialogul, mediat de Uniunea Europeană cu Serbia, a stagnat, lăsând perspectivele de aderare ale Pristinei înghețate. Președintele Osmani a evidențiat recent că aplicația pentru aderare, deși exista, nu a fost analizată, fiind „păstrată undeva în birourile Uniunii Europene și fără progrese vizibile”.
În plus, atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite au impus sancțiuni politice asupra Kosovo-ului, în urma tensiunilor create în partea de nord a țării, unde se află comunitatea sârbească. Instalarea primarilor albanezi de către Kurti a fost percepută ca un gest provocator, ceea ce a dus la aspirații mai mari asupra stabilității regionale.
Reacția Uniunii Europene a fost una de regret în urma evoluțiilor din Adunarea Kosovo, subliniind eșecul partidelor politice de a depăși impasul actual, care a fost prelungit de la alegerile din februarie 2025. „Uniunea Europeană este pregătită să colaboreze cu autoritățile din Kosovo și să continue sprijinul pentru Kosovo pe drumul său către Uniunea Europeană”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.
