Înalta Curte de Casație și Justiție sesizează Curtea Constituțională
În data de 22 mai 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la modificările recente aduse Codului de procedură penală, adoptate de Parlament. Această decizie a fost luată în cadrul unei sesiuni convocate de președinta ICCJ, Lia Savonea, și a fost aprobată de 96 de judecători, respectând cvorumul legal necesar.
Modificările legislative contestate
Noul context legislativ aduce în prim-plan o procedură accelerată în faza de cameră preliminară a proceselor penale, dispunând că această etapă să fie finalizată în maximum 60 de zile de la înregistrarea dosarului. Judecătorii sunt obligați să fixeze termene succesive și, după primul termen, părțile nu vor mai fi citate, urmând să își monitorizeze singure evoluția dosarului. De asemenea, termenele vor fi stabilite de regulă în zile consecutive, iar intervalul dintre ele nu va depăși șapte zile, cu excepția unor situații justificate.
Acuzații de neconstituționalitate
ICCJ argumentează, prin sesizarea adresată CCR, că noile reglementări sunt neconstituționale, afectând coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților implicate. Instanța invocă o serie de articole din Constituție, stabilind că sunt încălcate principii fundamentale precum legalitatea, egalitatea în drepturi, accesul la apărare, precum și dreptul la un proces echitabil.
Critici și implicații
Printre criticile formulate de ICCJ se numără și problema posibilității reunii și disjungerii cauzelor în faza de cameră preliminară. Judecătorii subliniază că reglementarea actuală nu este compatibilă cu arhitectura procesului penal existent și că obligă judecătorul să se implice indirect în fondul cauzei. Avertizările instanței includ riscuri de blocaje practice legate de separarea dosarelor și evitarea soluțiilor contradictorii.
O altă critică majora se referă la eliminarea obligației de citare a părților la termenele ulterioare. Aceasta ar putea afecta grav dreptul la apărare, în special în cazul persoanelor vulnerabile, cum ar fi deținuții sau cei fără acces la internet. ICCJ mai contestă și atribuirea „autorității de lucru judecat” verdictelor date de judecătorul de cameră preliminară, afirmând că această măsură contrazice jurisprudența CCR și limitează posibilitatea instanței de fond de a analiza probele obtinute în mod nelegal.
Următorii pași
Sesizarea ICCJ va fi analizată de către CCR înainte ca noile măsuri legislative să poată fi promulgate. Acest proces subliniază importanța dialogului instituțional în protejarea drepturilor fundamentale și a bunelor practici în justiție, în fața schimbărilor legislative ce pot impacta profund sistemul judiciar românesc.
