Publicația POLITICO a alertat recent, subliniind îngrijorările multiple exprimate de grupuri din societatea civilă și industrii, privind planurile Comisiei Europene de a simplifica procesul de reglementare. Aceste grupuri avertizează că, dacă propunerea va fi implementată, există riscul subminării democrației prin decizii opace care nu vor lua în considerare impactul economic, social și ecologic al noilor legi.
Se susține că, în luna ianuarie, Comisia Europeană a declarat că dorește să slăbească normele interne care ghidează redactarea de noi legi, invocând necesitatea de a reacționa rapid la un climat geopolitic tot mai volatil. Acest lucru ar implica minimizarea evaluărilor de impact și a consultațiilor publice, facilitând acțiuni „rapide și decisive”.
În cadrul unui apel pentru feedback public, Comisia a precizat că astfel va putea acționa mai eficient, însă criticii susțin că, fără o evaluare riguroasă a consecințelor legilor noi, vor avea loc decizii informate de interesele corporative și ale unor guverne străine, cum ar fi cele observate în mandatul recentei Comisii conduse de Ursula von der Leyen. ClientEarth, organizație de mediu, a afirmat că abaterile de la procesul standard de decizie pot duce la adoptarea unor legi ineficiente.
Ghidul referitor la o reglementare mai bună, actualizat ultima dată în 2021, stabilește pașii pe care UE trebuie să îi urmeze în momentul elaborării legilor, inclusiv necesitatea de a folosi cele mai bune dovezi disponibile și de a efectua evaluări de impact pentru orice propuneri cu costuri sau efecte semnificative.
Cu toate acestea, Comisia susține că vechile metode de reglementare nu mai sunt adecvate în fața unui mediu comercial internațional ostil și a instabilității politice. Documentul proaspăt actualizat subliniază că inițiativele sensibile trebuie să beneficieze de căi accelerate pentru a răspunde urgentelor.
Uniunea Federației Comerciale din Austria a afirmat că aceste modificări contravin principiilor fundamentale de bună administrare, transparență și responsabilitate, respingând urgența ca justificare pentru ocolirea garanțiilor democratice. În același spirit, organizații de mediu precum Oceana, ClientEarth și Alliance Health and Environment au exprimat îngrijorări de fond, avertizând asupra direcției în care se îndreaptă agenda Comisiei în contextul reglementării.
Chiar și actori din industrie, precum Federația Alimentară Suedeză și banca franceză Crédit Agricole, au exprimat temeri cu privire la utilizarea urgenței politice ca motiv pentru a evita evaluările complete de impact, argumentând că acestea sunt esențiale pentru a putea înțelege repercusiunile legislației asupra cadrelor legale existente.
Pe de altă parte, Alberto Alemanno, profesor de drept și politici ale UE la HEC Paris, a acuzat Comisia că „folosește amenințările geopolitice pentru a demonta standardele ce ne protejează”, considerând aceasta o tentativă calculată de a institui dereglementarea „pe ușa din spate”.
În ciuda rezistenței considerabile din partea societății civile, sprijinul pentru aceste măsuri de simplificare pare limitat. Comisia Europeană nu a oferit, până în prezent, răspunsuri la solicitările de clarificări privind feedback-ul primit. Rămâne de văzut cum va evolua această situație și impactul pe care îl va avea asupra legislației europene viitoare.
